La mai puţin de un an de la lansarea The Burning Crusade, cei de la Blizzard au anunţat că lucrează la Wrath of the Lich King, un nou expansion pentru World of Warcraft. Pentru împătimiţii universului Warcraft, titlul sugerează clar subiectul noului capitol - continentul Northrend şi marele Arthas, devenit The Lich King cu puţin ajutor din partea lui Ner’zhul.Expansion-ul va face exact ceea ce o mare parte din comunitate a cerut să nu se întâmple: va oferi un nou continent numit Northrend, aproximativ de mărimea Outland-ului, şi va creşte level cap-ul personajelor la 80. Vi se pare un scenariu cunoscut? Se pare că Blizzard s-a simţit impulsionat de buzunarele celor 10 milioane de jucători pe care îi are acum şi, cum TBC a fost un succes financiar, în ciuda faptului că nu a adus prea multă inovaţie, compania nu a mai putut aştepta să repete povestea despre cum să faci profit maxim cu investiţie minimă. Evident, data de lansare a WotLK încă este necunoscută, iar expansion-ul beneficiază de informaţii minimale (deşi la GC fanii au facut deja primii pasi in Northrend). Însă pot sa jur că, în calitate de jucător neobsesiv şi cu chestii adiţionale de făcut în viaţă în afară de jucat WoW, atunci când voi avea WotLK pe birou nu voi fi ajuns nici măcar să văd intrarea Black Temple-ului pe dinăuntru.
Mini lecţie de istorie
Northrend este continentul îngheţat care găzduieşte faimosul tron al lui Arthas, devenit The Lich King. Multă lume îşi aminteşte bine de acest continent din Warcraft III: The Reign of Chaos şi mai ales din Warcraft III: The Frozen Throne (oare numai eu vizualizez constant trailer-ul acestui expansion, cu un Arthas supărat într-o armură meseriaşă şi cu o sabie magică, supărată şi cunoscătoare a artei de a hipnotiza, ce îşi pune un coif nenorocit şi se transformă în ceva mare, negru şi supărat foc?). Continentul este situat la nord de Azeroth şi a fost iniţial locuit de Aquir, strămoşii Nerubienilor, prietenii noştrii din Ahn’Quiraj. Mai mult, legendele spun că Northrend era cimitirul favorit al dragonilor, care se retrăgeau aici când simţeau că le vine sfârşitul. În teorie, una din zonele Northrend-ului este Dragonblight, o câmpie de gheaţă acoperită cu oasele a mii de dragoni. Continentul este nefericita zonă geografică pe care a poposit blocul de gheaţă care îl intemniţa pe şamanul Ner’zhul, când acesta a fost exilat de către Kil’jaeden. Tratamentul premergător întemniţării l-a transformat pe şamanul orc într-o fiinţă de o putere incomensurabilă, care, fiindcă vorbim de o poveste fantasy, şi-a luat numele de, aţi ghicit, The Lich King. Nu o să povestesc aici cine era acest Ner’zhul şi de ce a păţit-o de la demonul Kil’jaeden, dar cert este că e absolut nefolositor să ai o putere imensă şi să nu o poţi folosi fiindcă eşti prins într-un bloc imens de gheaţă.Din fericire, pachetul promoţional de ultraputeri al lui Ner’zhul includea şi telepatia, cu ajutorul căruia orcul, printre altele, şi-a creat o „mică” armată, s-a bătut cu nerubienii menţionaţi mai sus şi l-a corupt pe nenea Arthas. Pentru a evita o totală distrugere de mâna celuilalt star al acestui film numit Warcraft, Illidan, Ner’zhul l-a atras pe Arthas şi a fuzionat cu dânsul prin mijloace magice gen “îmbracă-mi armura magică care îţi va da +28 la Brainwash”. Evident, Illidan şi cu toată armata sa de nagas a luat bătaie ca la mama acasă, iar acum Northrend este sub completa dominaţie a Lich King-ului (cu trup de Arthas) şi a armatei sale de undead.
Elementele cheie
Acesta este deci contextul în care tu, un vajnic locuitor al Azeroth-ului sau, după gust, un extraterestru Draenei, vei pătrunde în Northrend ca să faci cunoştinţă în sfârşit cu marele Arthas. Evident, pentru aceasta va trebui să mai dai vreo 40 de euro şi să ai deja The Burning Crusade, pentru că trebuie să ai un level minim de 68 ca să dai nas în nas cu armatele Lich King-ului. În plus, cei de la Blizzard au menţionat că vor exista şi îmbunătăţiri grafice, deci pregăteşte-te eventual şi pentru mici modificari de sistem.
Ce aduce în primul rând Northrend-ul este încă 10 niveluri de progres pentru personaje, până la level 80, fapt care mă face să pariez că WoW va mai beneficia de încă 2 expansion-uri fără acest WotLK, ca să discutăm de o sumă rotundă. Cei de la Blizzard, încântaţi de evoluţia The Burning Crusade, au indicat faptul că cele 10 noi nivele vor putea fi obţinute într-un interval de timp similar cu cel de la 60 la 70, adică în minim 20 şi ceva de ore şi respectiv în maxim… presupun că nu există maxim. Aşa cum am fost deja obişnuiţi, Northrend-ul va fi accesibil doar jucătorilor care deţin ambele expansion-uri, şi aceasta spune totul, având în vedere că multe alte modificări nu vor fi disponibile. Evident, Blizzard va mai introduce unele noutăţi (de care vom vorbi imediat), însă mare parte a muncii pe care vom da noi banii se va concentra asupra design-ului noilor zone şi a balansării talent tree-urilor, ca să mai înghită încă 10 puncte.
Marea noutate este mediatizata şi mult ceruta clasă eroică de Death Knight. În fine, cei dornici de afirmare vor putea să facă ceva ca să ajungă altceva, adică mai şmecheri, dar. Nu e greşeală gramaticală, ci pur şi simplu un stop entuziaştilor care se gândesc deja că Death Knights vor fi ceva unic, extrem de greu de obţinut etc. Nu. Deşi Blizzard este deosebit de secretos cu acest nou expansion şi momentan numai aruncă ici şi colo mici oase de ros, atitudinea lor la BlizzCon şi GamesConvention a lăsat de înţeles că un hero class va putea fi obţinut de majoritatea jucătorilor. Ce bine. Comunismul a fost întotdeauna o ideologie foarte corectă în teorie, iată cum se poate aplica şi în practică.Marea noutate numărul doi este destinată PvP-ului şi sună cel puţin interesant: arme de asediu (siege weapons). După cum se ştie, armele de asediu sunt folosite pentru a asedia… clădiri. Fapt care ne duce cu gândul la un Halaa extins, la zone controlabile, la PvP pe bune, în lumea largă şi nu în instanţe etc. Cei de la Blizzard susţin că monitorizează cu atenţie comunitatea (scuzaţi-mă dacă sunt sceptică în această privinţă) şi că şi-au învăţat lecţia din obiectivele PvP oferite în The Burning Crusade – în speţă că Hellfire Peninsula cu ale sale trei turnuri de fortificare nu a avut suces, în vreme ce Nagrand cu al său Halaa şi Terokkar Forrest cu Spirit Towers au fost bine primite de jucători. Evident, armele de asediu aduc cu sine şi clădiri destructibile, precum şi o nouă zonă de outdoor PvP - la care se adaugă, de dragul continuităţii, si o serie de battlegrounds-uri noi.
Noutăţi mai mici şi de aşteptat sunt introducerea unei noi profesii – inscription - care va fi un soi de enchanting aplicat exclusiv vrăjilor şi abilităţilor. Totodată, va fi crescut şi nivelul maxim al tuturor profesiilor, de la 375 la 450. Nu pot să nu remarc că la acest capitol, lista a fost destul de clară în a specifica numai o zonă de PvP în afara battlegrounds-urilor. Ideea mă sperie. Haideţi, băieţi, că puteţi mai mult… Pentru iubitorii de actorie virtuală şi nu numai, o dată cu WotLK Blizzard va introduce ceva cerut încă de pe vremea aşa numitului Vanilla WoW: coafuri ce pot fi personalizate şi, bonus, un nou set de dansuri. Adică, în fine, night elfa mea druidă cu păr lung şi alb, absolut identică cu alte milioane de night elfe din Azeroth, va putea alege să îşi tundă părul. Evident, ca bonus la bonusul bonusului, vom beneficia de item-uri noi (că doar nu o să rămânem cu cele de level 70 - aviz amatorilor de farming: o să păţiţi ca atunci când s-a lansat TBC), de mii şi mii de quest-uri noi că doar nu o să fugim prin Northrend ca nişte bezmetici şi să dăm în cap la tot ce mişcă aşa, din principiu (nu că asta nu ar fi o soluţie viabilă, nu degeaba a fost WoW poreclit World of Grindcraft), de câteva noi instanţe pentru 5 şi 25 de jucători, toate cu heroic mode disponibil (pentru că e plictisitor să te comporţi ca un n00b în afara instanţei, unde te vede toată lumea şi poate crede că eşi fermier de aur) şi, evident, un set nou nouţ de creaturi.
Cam aceasta este lista surprizelor WotLK, cu promisiunea evidentă a celor de la Blizzard de a mai detalia-o pe parcursul lunilor sau, sper eu, anilor rămaşi până la lansare. Vroiam să spun ceva inteligent referitor la cât de extaziată este lumea de acest nou expansion, dar…Personal, când am aflat de anunţarea unui nou expansion pentru WoW, m-am gândit că trebuie să fie o greşeală, fiindcă TBC este încă nou pentru o mare parte din jucători, chiar şi pentru mine. Aşa îl simt, iar obiectivele high end gen The Black Temple sau obţinerea unui Netherdragon sunt încă în afara posibilităţilor mele de cetăţean al Azeroth-ului şi al Outlands-ului. Aş fi dispusă să accept că atâţia ani de WoW m-au transformat dintr-un fan înrăit într-un jucător extrem de casual şi foarte plictisit, dar dacă îmi amintesc bine, lansarea Black Temple-ului a fost primită destul de rău de comunitate pe forum-urile oficiale, fiindcă era un segment de joc accesibil numai unor ghilde gen Nihilum, care îşi trăiesc viaţa jucând WoW.
Practic, WoW este finanţat de o armată de jucători ca mine, dar este susţinut de către dezvoltatori numai pentru un segment foarte mic de clienţi. TBC a fost iniţial un succes, dar s-a sfârşit cu ghilde dezbinate şi mii de jucători care au renunţat, cel puţin temporar, să mai joace. Sincer, mă miră şi anunţul că jocul are acum peste 10 milioane de participanţi. Momentan, simt că WoW a ajuns într-un stadiu în care are nevoie disperată de ceva nou şi surprinzător din partea Blizzard, iar comunitatea a fost mai mult decât generoasă în idei şi brainstorming. De ce să faci abia acum stiluri de coafură când noţiunea de guild halls a fost sugerată de comunitate de ani de zile, când Vanilla WoW a devenit practic părăsit, iar lumea nu este fericită din această cauză, când singurul motiv de a juca în continuare a rămas goana după echipament, iar vraja World of Warcraft s-a dus de mult.Mă uit la EVE Online, incomparabil ca număr de jucători, impact pe piaţă şi profit, dar care rămâne un joc creat de oameni pasionaţi (nu că ar fi şi ei nişte sfinţi) ce vor să ofere clienţilor o lume dinamică, în care fiecare jucător poate avea un impact asupra universului. Diferenţa între atitudinea celor de la CCP şi a celor de la Blizzard este majoră şi cred că evidenţiază, din păcate, diferenţa între o motivaţie financiară şi una născută din pasiune.
Related posts
Longeviva serie a FIA World Rally Association lansata la apa de Evolution Studios in 2001 a devenit cunoscuta inca de la inceput prin accesibilitatea sa fara pretentii de simulare. Pana acum, singura pretentie de realism s-a limitat la partea vizuala si la detaliile pe care acel “official” din titlu le permite. Cu ultimul joc insa producatorii au considerat ca a sosit brusc vremea sa duca seria mai departe, inspre simulare, dar nu s-au indurat sa se indeparteze de radacinile arcade. A spune ca acestia au mai pus piciorul intr-o luntre descrie perfect situatia. Rezultatul nu este nici arcade nici simulare, ci un “simulator arcade”, daca poate exista asa ceva.
Gameplay
Ca orice joc “de curse” care se respecta, WRC4 ofera o varietate de moduri de joc, de la familiarele Quick Race si Time Trial, pana la moduri precum Championship, Pro Driver Challenge si Super Special Challenge. Ai de asemenea acces la Test Tracks, o sectiune de antrenament in care te poti familiariza cu masinile si iti poti testa calitatile de pilot “arcade”. In testul dedicat sariturilor, spre exemplu, trebuie sa parcurgi o portiune de teren denivelat intr-un anumit timp, iar daca nu reusesti e evident ca trebuie sa iti controlezi mai bine masina in timpul sariturilor. Modul Championship, dupa cum numele o sugereaza, iti da posibilitatea sa participi la un intreg campionat mondial de raliu, in pielea unui pilot relevant din realitate. Ai de ales intre patru clase de competitii, practic patru campionate, care difera intre ele prin nivelul de dificultate si, in cazul a doua dintre ele, prin “rasele” de bolizi. Acestea sunt: WRC Professional, WRC expert, Super 1600, cu o clasa mai mica de masini, si WRC Extreme, cu masini ultra performante. Au fost incluse toate cele 16 stagii din campionatul autentic, incepand cu deschiderea de sezon de la Monaco si incheindu-se cu cea din Australia. Toate aceste evenimente au cate sase curse fiecare, asa ca ai de petrecut ceva vreme in spatele volanului, singurul neajuns fiind nivelul de dificultate destul ridicat inca din primele faze ale jocului si pe care nu ai posibilitatea sa il adaptezi abilitatilor tale, ceea ce s-ar putea sa iti cam taie din elan.Pro Driver Challenge este echivalentul acelui Career Mode din Colin McRae Rally 2005 cu care de altfel are multe in comun, si iti da posibilitatea sa rescrii intreaga cariera a unui pilot de raliu profesionist, in ascensiunea sa de la primul contact cu circuitul competitional pana in fruntea clasamentului mondial. In acest mod de joc te confrunti cu toate laturile acestui tip de raliu, incluzand necesitatea de a-ti optimiza performantele masinii si de a o repara, desi acestea sunt mult simplificate fata de cele ale competitorului. Reparatiile se pot efectua la sfarsitul fiecarei etape prin selectarea partilor avariate, cu o perioda de timp alocata fiecareia, dar exista si optiunea de auto-repair pentru cei care nu vor sa-si bata capul cu asemenea detalii. Spre deosebire de Colin McRae Rally, in WRC4 nu poti testa performantele masinii dupa reparatii, asa ca se poate intampla sa incepi urmatoarea cursa cu o componenta importanta in stare nu tocmai functionala, ceea ce este destul de neplacut. Macar sistemul de avarie a masinii, desi a suferit ceva modificari, este in continuare mult mai bland decat acela din Colin McRae Rally, ceea ce amortizeaza din dezavantajele amintite mai sus.Super Special Challenge este o noutate pentru serie si consta intr-un numar de curse inpotriva unui singur oponent controlat de calculator, ce se desfasoara pe un tip de trasee duble, fiecare concurent aflandu-se pe propria pista care nu se intersecteaza cu cealalta. In ansamblu, din punct de vedere al modurilor de joc, oferta mi s-a parut atragatoare.In ceea ce priveste controlul masinilor, WRC4 mentine cu succes un echilibru delicat intre arcade si simulare, in special la capitolul suspensii si manevrabilitate. Nivelul de complexitate este destul de ridicat, fara a face jocul mult prea dificil pentru incepatori insa. Dificultatea vine dinspre level design/trasee, nu de la masini si mecanica lor. Suprafetele si conditiile atmosferice influenteaza puternic performantele acestora si te solicita neincetat, iar anumite trasee, in special cel din raliul Ciprului, sunt adevarate distrugatoare de masini. Si ca tot am adus vorba de trasee, acestea sunt cele mai reusite pe care le-am vazut intr-un joc de acest fel. Este uimitor cat de bine reusesc sa captureze atmosfera celor reale.Fiind jocul oficial al campionatului de raliu, WRC4 contine toate echipele reale si toti soferii acestora. Insa doar un numar mic de masini sunt disponibile de la inceput, dintre care: Subaru WRX, Citroen Xsara, Ford Focus sau Mitsubishi Lancer, pe cand restul trebuiesc deblocate folosind punctele pe care le obtii castigand curse. Poti de asemenea debloca noi etape in acest fel, precum si “evolutii” care imbunatatesc performantele masinilor in felurite moduri.
Un aspect negativ, pentru jucatorii mai pretentiosi cel putin, este faptul ca atunci cand parasesti drumul masina este readusa automat inapoi in cel mai pur mod arcade. Situatii ca aceea de a-ti lua zborul de pe o stanca nu numai ca nu inseamna sfarsitul cursei, dar nici nu te afecteaza in vreun fel, pentru ca masina este readusa inapoi pe traseu inainte de impactul cu solul. O alta problema ar fi co-pilotul care pare sa aiba tendinte sinucigase, pentru ca adeseori te anunta prea tarziu ca urmeaza o curba periculoasa pentru a mai putea face ceva in privinta ei, si am aflat acest mic amanunt in timp ce taiam un ac de par prin fundul vaii.
Video and Audio
Din punct de vedere grafic, WRC4 este unul dintre cele mai aratoase jocuri de raliu, din ce am vazut pana acum. Decorurile prin care concurezi sunt foarte detaliate si excelent texturate, distanta pana la care poti vedea in departare este impresionanta, privelistile pe care jocul le ofera lasandu-te adesea fara grai. Din nefericire, efectele atmosferice nu se ridica la acelasi nivel de detaliu, dar praful pe care masinile il starnesc e foarte reusit. Inca un aspect neplacut sunt multimile de gura-casca care, chiar daca sunt un pic mai vioaie decat inainte, tot par ca si cum ar fi fost intepenite intre doua dimensiuni.Modele reale ale masinilor sunt perfect reproduse si extrem de detaliate, dar la fel ca in multe alte jocuri acestea sunt mult prea lucitoare. Din fericire masinile sunt mai tot timpul murdare pe parcursul curselor asa ca, in final, tot raul spre bine (amestecul de luciu prafuit pica la fix). Efectul coliziunilor este de asemenea foarte reusit. Poti pierde de la ferestre si faruri pana la spoiler, bara de protectie sau capota, si trebuie sa recunosc ca am resimtit o placere deosebita in a le vedea zburand.Senzatia de viteza este superba, in special in modul de vedere din interiorul masinii, care este cel mai reusit pe care l-am vazut si in care atentia producatorilor la detalii devine evidenta (faptul ca picaturile de apa se scurg natural in sus pe parbriz in timp ce gonesti prin ploaie, sau ca praful si zapada se acumuleaza pe portiunile de geam din afara razei de actiune a stergatoarelor).Efectele sonore in WRC4 sunt pe masura celor vizuale. Sunetul motorului si cel provocat cand schimbi vitezele sunt clar audibile si foarte autentice, asa cum sunt si alte mici detalii precum sunetul pietrisului ce se loveste de partea inferioara a masinii, sau sunetul picaturilor de ploaie si cel al stergatoarelor de parbriz ce se aud din interiorul masinii pe timp de ploaie, toate contribuind imens la atmosfera de ansamblu a jocului. Muzica de fundal lipseste, insa cu asemenea efecte sonore ar fi fost ceva inutil.
Multiplayer
Una dintre cele mai importante adaugiri este modul de joc online, care suporta pana la 16 jucatori ce pot concura pe oricare din traseele din modul single-player. Oponentii apar sub forma unor “masini fantoma” cu care nu poti interactiona, abordare care am gasit-o excelenta pentru un asemenea joc. De asemenea, ai posibilitatea sa download-ezi “masina fantoma” cu timpul cel mai bun daca vrei sa-ti imbunatatesti skill-urile, si ai posibilitatea sa trimiti proprii timpi daca vrei sa iti vezi numele printre cei mai buni 100 din lume. Exista si o optiune de multiplayer offline, in care pana la 4 jucatori pot concura pe rand pentru cei mai buni timpi.
Conclusion
Daca esti in cautarea unui joc de raliu cat mai fidel realitatii, eu zic sa cauti in continuare. Daca vrei un joc arcade care sa nu te solicite prea mult, ai multe alte optiuni la dispozitie. WRC4 se afla undeva intre aceste doua categorii de jocuri, dar inclinat mai mult inspre partea de simulare. Ceea ce si-a propus sa faca i-a reusit din plin, asa ca daca te atrage ideea, merita.
Related posts
După un succes răsunător pe Xbox360 şi Playstation 3, era şi normal ca cei de la Ubisoft să porteze frumuşelul lor joc şi pe bătrânul nostru PC. Aici câţiva dintre voi mi-ar atrage atenţia asupra faptului că versiunea de PC era deja anunţată înaintea lansării jocului pe console. Sunt complet de acord până aici, dar dacă jocul s-ar fi dovedit a fi un eşec răsunător, puteţi fi siguri că planurile de muncă ar fi fost sistate, având în vedere de costurile uriaşe de producţie pe care le are un joc pentru PC.
Dar, înainte să mă hazardez în acest review, pe care probabil mulţi dintre voi nu-l vor citi până la sfârşit, având în vedere faptul că Assassin’s Creed este deja o bucată de software mai arhicunoscută decât Biblia, vreau să vă expun unei întrebări nesimţite. Şi anume: “Câţi dintre voi nu aţi jucat acest Assassin’s Creed pe versiunea leak-uită de acum aproximativ două luni? Să vă văd! Câţi dintre voi s-a blocat de nenumărate ori la intrarea în Ierusalim? Nu minţiţi că vă creşte nasul!” Ei, oricum, versiunea de PC este aici, şi deşi un pic mai răutăcioasă decât surorile de pe Xbox360 şi Playstation 3, Assassin’s Creed reuşeşte să aducă magia Ierusalimului pe computerele noastre. Din păcate, controlul mouse plus tastatură este un pic prea ciudat faţă de modelul de pe console, iar acest lucru ne poate băga beţe în roate pe parcursul jocului, mai ales în momentele de explorare, când, datorită unor apăsări tardive, planăm cu capul de pavaj. Deşi în System Requirements aveam parte de veşti îmbucurătoare, lăsaţi şampania la o parte şi scoateţi coliva, deoarece, pentru a putea gusta din Assassin’s Creed la adevărata sa valoare, trebuie să aveţi un computer pe cinste, placat cu piese scumpe. Dar, în principiu, dacă aveţi un gamepad de adăgat PC-ului şi o configuraţie de hacker, atunci staţi liniştiţi deoarece Assassin’s Creed vă poate oferi aceeaşi experienţă memorabilă ca şi versiunile de pe console.
Şi se făcea că eram în secolul 12, îmbrăcat într-un costum alb imaculat şi cu o cagulă de călugăr, plimbându-mă agale pe străzile Ierusalimului, acompaniat de o gaşcă venerabilă de membri ai clerului.
Dar ceea ce nu ştiau domnişorii soldaţi cruciaţi, era că eu aveam la purtător câteva unelte ce l-ar face invidios şi pe cel mai renumit măcelar. Şi aşa, la fel de agale, dar parcă un pic mai subtil, mă îndrept către o persoană falnică, cu aura de conducător. După câteva cuvinte în care mă prezint politicos, am decis să îl trimit către Mântuitor. Cu ultima sa suflare îmi ţine un monolog duios, după care se stinge ca o candelă antică.
Aşa mi-am petrecut ziua în Assassin’s Creed. Mâine o voi lua de la capăt. Deja nu mai are rost să explic toată povestea din joc, deoarece a fost deja fumată acum şase luni de zile. Suntem acelaşi Altair, acelaşi strămoş al unui cobai de laborator din viitor ale cărui amintiri trebuie să le retrăim pentru a descoperi un mare mister. Şi deşi doar din punct de vedere tehnic, jocul este sub nivelul versiunilor pe consolă, o amânare nesimţită şi un titlu cu sufixul „Director’s Cut” la fel de nesimţit, îl fac pe Assassin’s Creed într-o experienţă aproape mediocră. Precum spunea, versiunea de PC are în coadă „Director’s Cut”. Aceste cuvinte nu înseamnă altceva decât o muşamalizare a producătorilor de a ascunde adevărata senzaţie a jocului, adică: „been there, done that”.
Deşi ne aşteptam la un conţinut mai bogat al versiunii de PC, Ubisoft a adus câteva flatulenţe amărâte din punct de vedere al gameplay-ului şi atâta tot. Avem de omorât aceeaşi oameni, de îndeplinit aceleaşi misiuni, cu aceleaşi obiective, şi aşa mai departe. Singura adiţie aici este implementarea unor sub-questuri minore.
Dacă vă mai aduceţi aminte, la cinci dintre cele nouă persoane pe care trebuie să le asasinăm, avem de-a face cu câteva obiective secundare, care se rezumă doar la niscaiva mini-game-uri. Tot ce aduce versiunea PC în plus sunt încă patru mini-game-uri amărâte. Atât. Dacă v-aţi aşteptat ca Assassin’s Creed să rupă gura târgului, aşa cum a făcut în noiembrie, atunci aţi fost înşelaţi amarnic. Review-ul acesta este o elucubraţie violentă a unei persoane ce a jucat Assassin’s Creed şi în luna noiembrie şi în aprilie, care, din motivele enumate mai sus, şi probabil dezvoltate în continuare, a fost scârbit de munca superficială (parcă cu miros de România) pe care a depus-o Ubisoft în această versiune.
Bineînţeles, m-am simţit bine în pielea lui Altair iarna trecută, dar acum, revizitând Ierusalimul (şi Damascul, mai ales), am văzut jocul cu alţi ochi, mai obiectivi. Sub-quest-urile sunt defapt pretexte pentru a explora oraşul şi pentru a-ţi face de cap pe acoperişurile clădirilor, combat-ul este simplist şi nu oferă prea multe satisfacţii înafară de momentele în de slow-motion când Altair îşi demonstrează talentele de spadasin, iar asasinările în sine… păi, asasinările în sine nu au nevoie de nici un pic de tactică.
Fiecare asasinare se poate face în felul următor: Apari din mulţime, sari şi ocoleşti bodyguarzi, înfigi un pumnal în gâtul victimei şi fugi. Dacă scapi rapid, peste 5 minute lumea va uita de existenţa ta. Trist domnilor, trist. Timpul pe care l-am aşteptat pentru această versiune, cochet ornamentată cu termenul „Director’s Cut” este aproape degeaba, deoarece vremea lui Assassin’s Creed aproape a trecut. Da, a fost un joc memorabil, şi va fi în continuare.
Nu este o clonă insipidă după Prince Of Persia, nicidecum (precum cârcoteau gurile rele), dar nici revelaţia lui 2008 nu este. A fost frumos în momentul apariţiei sale originale, dar acum, Ubisoft ne binecuvântează cu o experienţă insipidă, printr-un decor mirific, cu o grafică superbă, şi nimic mai mult. Păcat că fanii hardcore ai PC-urilor au aşteptat degeaba. Dacă nu sunteţi deţinător de Xbox360 sau Playstation 3, atunci aveţi obligaţia să jucaţi Assassin’s Creed pentru a vedea izvorul agitaţiei create în luna noiembrie a anului trecut. Dar, dacă aţi jucat deja Assassin’s Creed, economisiţi aceşti aproape 200 de lei şi daţi-i pe alte experienţe ludice mai incitante.
Tags: assassin's creed, jocuriRelated posts
Colosul Mass Effect este pe vine, aşa că, luaţi-vă popcorn, suc, şi multe prosoape ude, deoarece extazul va ajunge pe culmi halucinante. Rugăciunile jucătorilor de pe bătrânul PC au fost auzite, acolo sus, la Dumnezeul gamerilor cu mouse şi tastatură în braţe, iar BioWare aduce colosul Action RPG modern de pe Xbox 360 până pe monitoarele noastre. Jocul a fost o adevărată bombă atomică pe consola celor de la Microsoft, iar o portare pe cât de imposibilă părea la început, pe atât de extaziantă sună acum. Să nu uităm în primul rând că Mass Effect este primul joc de PC pe care BioWare îl scoate pe piaţă alături de noul lor publisher, EA.
E inutil să enunţi că nu e nevoie sa fii un avid jucător de RPG sau un fan D&D pentru a fi captat în lumea virtuală a lui Mass Effect. Calităţile acestui joc sunt clare din momentul primului cut-scene. Puternicul ambient cinematic, obţinut printr-un eclatant motion-capture al personajelor (în special al expresiilor faciale), te ţine în alertă. Acesta, alipit interacţiunii NPC-urilor şi luptei captivante, ajung să redea plăcere pentru experienţa cu adevărat plăcută jucătorului. Ca şi oricare alt joc, Mass Effect (iar aici mă refer la versiunea de Xbox 360) n-a fost lipsit probleme. O gamă largă de plângeri au fost aduse interfeţei oarecum stângace şi în special sistemului de inventory. De-această data au fost promise o serie de îmbunătăţiri şi upgrade-uri şi alte tot felul de ghiduşii pentru sărmanii jucători de PC ce au salivat atâtea luni de zile.
Prima analiză a versiunii PC permite observarea reproducerilor vizuale mai abile şi o reprezentaţie pretutindeni, mult mai reuşită. În momentul de faţă, BioWare nu a luat o decizie privind rezoluţia maximă a jocului, dar şansele bat către culminanta rezoluţie de 1920*1200. Fără îndoială, Mass Effect-ul de pe Xbox 360 a fost vădit excepţional iar prezentarea sa a funcţionat grozav. Chiar şi aşa, anumite probleme au afectat serios interesul jucătorului. Pentru început, sistemul Xbox 360 avea frecvent dificultăţi în încărcarea texturilor de character model, iar uneori, chiar şi a cadrelor. Aşteptarea, în unele cazuri de câteva secunde bune, făceau ca jocul să contureze în imagine toate obiectele şi personajele cu texturi, iar acest lucru dădea spre o tendinţă de a degrada experienţa de joc. Astfel de incidente nu vor fi o problemă în varianta PC.
Tags: jocuri, mass effect, pcRelated posts
- Publisher : Disney
- Data lansarii : 15.05.2008 U.S.A. ,Vara in U.E.
The Chronicales of Narnia : Prince Caspian duce jucatorii prin toata Narnia incluzand un nivel unic care nu apare in carte sau in film. In nivelul care este situat ca timp intre “The Lion, The Witch and The Wardrobe ” si “Prince Caspian “, actiunea se petrece in castelul Cair Paravel cum a cazut Narnia in fata armatei Telmarine. In “Prince Caspian” Cair Paravel sunt numai niste ruine abandonate descoperite de Pevensies in urma cu cateva sute de ani.
Jocul de actiune/aventura poate fii jucat de 1 sau 2 jucatori odata pe acelasi sistem permitand jucatorilor sa intre sau sa iasa in timpul jocului.Prin lupta , explorarea si rezolvarea puzzelurilor care depasesc limitele filmului , The Chronicles of Narnia : Prince Caspian esste ideal pentru completarea filmului. Jocul ofera mai mult de 20 caractere jucabile incluzand abilitatea de a juca cu Prince Caspian.
Tags: Aventura, jocuri, narniaRelated posts
- Categorie - Actiune
- Data Lansarii - 05/05/2008
R&D creatorii lui Desert Combat si Battlefield vin cu urmatoarea generatie de “first person shooter”.
Bazate pe actuale locatii din Asia Centrala , jucatorul se aventureaza intr-o campanie epica formata din 7 scene unice de razboi. Intr-o lume ravasita de criza de energie globala, distrugerea mediului si o criza economica , povestea urmareste o divizie din Coalitia Soldatilor din Vest si anume “The Stray Dogs” (Caini Singuratici ) prin viziunea sumbra a viitorului. Jucatorul isi asuma rolul de soldat de elita in randul diviziei intr-o cruciada epica impotriva Aliantei Steaua Rosie pentru a controla rezervele de petrol din lume.
Frontlines: Fuel of War ofera o varianta extinsa de multiplayer si suporta pana la 32 de console( cu server dedicat) si 64 pe PC ( retea sau internet).
Tags: frontlines, fuel of war, jocuriRelated posts
Alt joc de strategie în timp real plasat în cel de-al doilea război mondial.Theatre of War ne ofere bătălii năucitoare între anii 1939 şi 1945, cinci campanii şi sute de unităţi diferite, plus tactici militare reale, toate fiind realizate până la cel mai mic amănunt din punct de vedere al realismului. Cel puţin asta ne spun producătorii. Noi vom putea testa acest joc de strategie peste câteva zile, când este programat să apară un demo, sau de pe 19 aprilie, atunci când jocul full este planificat să fie lansat pe site-ul Battlefront.com. Remarc, de asemenea, că Theatre of War va fi disponibil doar online, fără a fi distribuit şi în mod normal, la magazine, datorită politicii de “distribuitor independent” susţinută de Battlefront.com. În fine, un lucru e deja evident: strategiile WWII continuă să fie la modă!
Tags: jocuri, jocuri actiune, theatre, warRelated posts
Producer: Ubisoft
Developer: Ubisoft Montreal
Categorie: Actiune
Disponibil si pe :
- 360
- Ps 3
Tom Clancy’s Rainbow Six Vegas 2 va atinge noi inaltimi prin adugarea unor optiuni de gameplay noi si o grafica mai reusita. Jucatorii se vor intalnii o campania la grea care foloseste noi posibilitati tactice , in diferite locatii din jurul Las Vegas . Pentru multiplayer se asteapta o imbunatatire atat la cooperativ cat si la versus mode.
